Traditii - Zilele Babei Dochia

Zilele Babei cuprind un ciclu de 9 zile, incepand cu 1 martie si corespund cu zilele de urcus ale Babei Dochia cu oile, la munte. Se spune ca asa cum va fi ziua aleasa, din Babe (frumoasa, urata, intunecata, insorita), asa va fi firea si sufletul persoanei in acel an. Dochia este un personaj precrestin, fiind considerata in popor ca o baba cloanta, urata, rea, care isi pune nora la incercari grele. Repartizarea celor 9 zile ale Babei Dochia pe persoane de sex feminin pentru a afla, pe principiul Similia similibus, cum le va fi firea de-a lungul anului, este cunoscuta sub numele de Pusul Babelor. Prima baba, care cade la 1 martie si care poarta numele special de Baba Dochia se mai numeste si Cap de primavara.

Legendele Dochiei ne introduc in atmosfera specifica unui sat romanesc cu economie pastorala. Conform legendei, la sfarsitul lunii februarie Baba Dochia isi trimite nora in padure sa culeaga fragi. Nora se intalneste cu un mosneag care o sfatuieste sa mearga intr-o valcea apropiata unde sunt fragi copti. Vazand fragii copti, Dochia crede ca a venit primavara si, ca urmare, poate urca cu oile la munte. Imbraca totusi 9 cojoace si porneste la drum. Dupa ce pleaca de acasa incepe o ploaie care dureaza 9 zile si 9 nopti. Ingreunandu-i-se cojoacele in spate, Dochia le dezbraca si ramane in iie. In alte legende, Dochia se dezbraca de cojoace din cauza caldurii. In a 9-a zi, lasandu-se un ger puternic, baba Dochia ingheata impreuna cu oile sale, devenind stane de piatra.

Zilele urcusului, echivalente cu numarul cojoacelor, reprezinta durata ciclului de renovare a timpului, iar moartea Dochiei, in ziua de 9 Martie se considera hotar intre anotimpul friguros si cel calduros.